Vegetatii veneriene genitale
(condiloame)- cauterizare
Virusul Papilloma uman (Human Papilloma Virus) afecteaza aproximativ 80% dintre femeile active sexual si in majoritatea cazurilor, in 2-3 ani, infectia dispare de la sine din organism, gratie imunitatii excelente a organismului (totul se intampla uneori fara ca femeia sa stie de existenta virusului in corp deoarece acesta nu prezinta manifestari clinice).
Dintre cele peste 100 de tulpini ale virusului HPV, cele cu risc oncogen inalt (high risk ) sunt, in primul rand, tulpinile 16 si 18, care sunt implicate in aparitia a aproxiativ 70% dintre cancerele cervicale, dar si tulpinile 31, 33, 45, 52, 58.
Alte tulpini de virusuri sunt cele implicate in aparitia condiloamelor (veruci sau negi), sub urmatoarelor forme:
- Veruci comune (vulgare) HPV 2, 7
- Veruci plantare (in talpa) HPV 1, 2, 4, 63
- Veruci plate HPV 3, 10
- Vegetatii anogenitale HPV 6, 11, 42, 44 si altele
Condiloamele sunt negi de dimensiuni reduse care se transmit prin contact sexual de la o persoana la alta si infecteaza zona anala si genitala. Acestea pot fi contactate chiar si prin utilizarea comuna a obiectelor intime folosite deja de o persoana infectata. Aproximativ doua treimi dintre persoanele care au contact sexual cu un partener cu condiloame genitale va dezvolta veruci sau negi. Condiloamele pot afecta atat femeile cat si barbatii purtatori ai virusului HPV.
Pentru ca este un virus transmis cu preponderenta pec ale sexuala, factorii care pot creste riscul infectiei includ:
- Raporturi sexuale neprotejate cu parteneri multiplii sau cu un partener cu parteneri multiplii;
- Existenta de infectii cu transmitere sexuala in antecedente;
- Raporturi sexuale cu persoane necunoscute;
- Inceperea vietii sexuale precoce.
Vegetatiile veneriene ale pielii sau ale mucoaselor genitale (condiloamele) pot fi leziuni plate care apar in interiorul vaginului, colului uterin (endocervicale), sau anale, acestea fiind cele care se transforma in cancer. Cele din interiorul vaginului sau de pe cervix, de obicei sunt plate, fiind diagnosticate doar in timpul consultatiei ginecologice.
Exista situatii in care condiloamele (negii genitali) se prezinta sub forma unor mici excrescente localizate cel mai frecvent la femei la exteriorul vulvei sau in apropierea anusului. La barbate pot fi frecvent semnalate pe suprafata penisului, scrotului sau in jurul anusului si sunt asemanatoare negilor. De regula nu sunt dureroase, insa pot determina prurit (mancarimi), arsuri sau sangerari usoare.
Cum se trateaza condiloamele?
De obicei condiloamele se vindeca fara tratament la pacientii cu un sistem imunitar puternic, dar pot persista si se pot transmite la pacientii cu imunitate redusa.
Cea mai utilizata metoda de a trata condiloamele care persista si deranjeaza este cauterizarea, mica interventie care se poate efectua atat sub anestezie locala cat si sub analgosedare usoara. Dupa efectuarea anesteziei, medicul va folosi electrocauterul, un apparat care transmite curent electric de intensitate joasa, pentru a exciza condiloamele. Este o interventie de scurta durata, ce presupune o intensitate minima de durere si care nu necesita internare sau repaus la pat.
Trebuie mentionat insa ca, desi pacienta/pacientul urmeaza sau nu un tratament pentru condiloame, virusul HPV ramane cantonat in organismul uman, iar vegetatiile pot reaparea oricand.