Întreruperea de sarcină
(avortul)

Avortul indus, dorit, este cel mai răspândit tip de întrerupere a sarcinii neașteptate, atunci când nu sunt utilizate metode anticoncepționale sau când acestea sunt folosite in mod necorespunzător. De asemenea, avortul este indicat în cazul în care analizele de sarcină indică o dezvoltare anormală a fetusului.

Exista mai multe tipuri de avort.

Avortul medicamentos are loc prin administrarea treptată a unor medicamente ce opresc dezvoltarea fătului, desprinzand sarcina de pe peretele uterului si a altor medicamente ce stimulează contractile, producand expulzia pe cale naturală.  Acest tip de avort este indicat a fi realizat doar în primele săptămâni de sarcină.

Avortul prin aspirație (aspiratie prin dilatare si chiuretare) este posibil pana la sarcina de 13 saptamani. Este cea mai raspandita metoda de terminatie a unei sarcini, presupunand parcurgerea mai multor etape: dilatarea colului, introducerea in cavitatea uterina a unei canule din plastic si curatarea  continutului uterului cu un aspirator electric. Aceasta interventie se efectueaza cu analgosedare, in aproximativ 15 minute.

Avortul prin dilatare și chiuretaj presupune ca medicul sa dobandeasca acces in cavitatea uterina in urma dilatarii colului si sa evacueze sarcina cu ajutorul unor chiurete. Se poate folosi si aspiratorul la sfarsit pentru a se asigura de succesul chiuretarii. Si aceasta interventie se efectueaza sub anestezie.

Pregatirea inainte de intreruperea de sarcina

Inaintea recurgerii la o intrerupere de sarcina, indiferent de metoda aleasa, pacienta trebuie sa se prezinte la medicul ginecolog pentru a efectua:

  • Un consult ginecologic insotit de o ecografie transvaginala, cu ajutorul careia se va determina exact varsta sarcinii;
  • Analize de sange pentru a depista daca pacienta este anemica, care este grupul si Rh, etc
  • Un Examen Babes-Papanicolaou pentru a exclude prezenta anomaliilor celulare la nivelul colului;
  • Analize de sange sau de secretii vaginale pentru BTS pentru a exclude complicatiile posibile post-interventie.

Care sunt riscurile avortului?

Efectele secundare ce pot aparea in urma unui avort pot fi: sangerari mai abundente, insotite de crampe abdominale puternice cauzate de contractiile uterine, greata sau varsaturi, ameteli si cefalee, stare de slabiciune.

Riscul de complicatii creste cu cat avortul este efectuat mai tarziu pe durata sarcinii. Posibile complicatii care pot aparea sunt:

  • Infectia uterului – acest lucru se intampla destul de rar, iar infectia poate fi tratata cu antibiotice;
  • Unele “resturi” ale sarcinii raman in uter – se intampla la 1 din 20 de avorturi;
  • Continuarea sarcinii – se intampla la mai putin de 1 caz la 100 de avorturi;
  • Sangerari abundente – in cazurile severe poate fi necesara o transfuzie de sange;
  • Deteriorarea cervixului (colului uterin);
  • Deteriorarea sau afectarea uterului .

Este recomandat ca pacienta sa consulte medicul pentru a se asigura ca vindecarea se desfasoara conform  indicatiilor specialistului.

Daca  pacienta observa oricare dintre simptomele de mai jos, este indicata o consultatie medicala de urgenta:

– sangerari abundente

– daca elimina cheaguri mari de sange sau daca are nevoie de mai mult de doua absorbante pe ora, pe o perioada de peste 2 ore la rand;

– durere severa care nu poate fi calmata cu ajutorul medicamentelor de tipul ibuprofenului;

– temperatura mare a corpului

– secretii vaginale urat mirositoare

– simptomele sarcinii care persista, cum ar fi greata si sensibilitatea sanilor.

Ce se intampla dupa un avort?

Menstruatia va incepe, de obicei, la 4-6 saptamani dupa avort. Pentru ca ovulatia poate avea loc inainte de reluarea menstruatiei, fara semne vizibile, este indicat sa folositi o metoda adecvata de contraceptie.

Pentru a se reduce riscul de infectie, evitati contactul sexual vaginal cel putin 2 saptamani dupa avort. Nu folositi tampoane interne vreme de doua saptamani!